- supraglotic
- SUPRAGLÓTIC, -Ă, supraglótici, -e, adj. v. supraglotal. (din pref. supra- + glotic) [folosit în corpul DEX]Trimis de tavi, 31.05.2008. Sursa: NeoficialSUPRAGLÓTIC adj. v. FORMANT. (fon.) Zonă de maximă relevanţă a unui spectru acustic. ♦ (fon.) Zonă de armonice amplificate prin rezonanţa cavităţilor supraglotice, definitorii pentru formarea timbrului vocalic. [DEX '98]Trimis de gall, 31.05.2008. Sursa: Neoficial
Dicționar Român. 2013.