- bigă
- BÍGĂ, bigi, s.f. Aparat format din două sau trei braţe de sprijin unite printr-o bară prevăzută de scripeţi, cu ajutorul căreia se încarcă sau se descarcă mărfurile în porturi. – Din fr. bigue.Trimis de paula, 04.09.2006. Sursa: DEX '98bígă (macara) s. f., g.-d. art. bígii; pl. bigiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficbígă (car roman) s. f., pl. bígeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficBÍ//GĂ bigăgi f. Macara de construcţie specială, folosită pentru încărcări şi descărcări, mai ales la bordul navelor. /<fr. bigueTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXBÍGĂ1 s.f. Tip special de macara, întrebuinţată la bordul navelor pentru încărcări şi descărcări. [pl. -gi. / < it. biga, fr. bigue].Trimis de LauraGellner, 19.11.2004. Sursa: DNBÍGĂ2 s.f. Car roman, de obicei cu două roţi, la care erau înhămaţi doi cai. [< lat. biga, cf. fr. bige].Trimis de LauraGellner, 19.11.2004. Sursa: DNBÍGĂ1 s. f. macara specială la bordul navelor pentru încărcări şi descărcări. (< fr. bigue)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDNBÍGĂ2 s. f. car roman cu două roţi, la care erau înhămaţi doi cai. (< lat. biga)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.