strabometru

STRABOMÉTRU, strabometre, s.n. Instrument cu care se măsoară gradul de deviaţie de la orientarea normală a ochilor atinşi de strabism. – Din fr. strabomètre.

Trimis de ionel, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



strabométru s. n. (sil. -tru), art. strabométrul; pl. strabométre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



STRABOMÉTR//U strabometrue n. Instrument medical pentru determinarea gradului de încrucişare a ochilor. /<fr. strabometre

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



STRABOMÉTRU s.n. Instrument pentru determinarea gradului de deviaţie a ochilor atinşi de strabism. [< fr. strabomètre, cf. gr. strabos – strabic, metron – măsură].

Trimis de LauraGellner, 15.05.2007. Sursa: DN



STRABOMÉTRU s. n. instrument pentru măsurarea gradului de strabism. (< fr. strabomètre)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN