- splendid
- SPLÉNDID, -Ă, splendizi, -de, adj. Foarte frumos, minunat; strălucitor, măreţ. [acc. şi: splendíd] – Din fr. splendide, lat. splendidus.Trimis de LauraGellner, 25.07.2004. Sursa: DEX '98SPLÉNDID adj., adv. 1. adj. v. minunat. 2. adj. falnic. 3. adj. grandios, măreţ, strălucitor, (înv.) vederos. (Un spectacol splendid.) 4. adj. v. grandios. 5. adj. fastuos. 6. adj. desăvârşit, excepţional, extraordinar, formidabil, ideal, v. perfect. 7. adj. minunat, superb, (fig.) ceresc, divin, dumnezeiesc, îngeresc, serafic, (livr. fig.) celest. (O muzică splendid.) 8. adv. minunat, superb, (fig.) divin, dumnezeieşte, îngereşte. (Cântă splendid.)Trimis de siveco, 25.03.2008. Sursa: Sinonimespléndid adj. m., pl. spléndizi; f. sg. spléndidă, pl. spléndideTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficSPLÉNDI//D splendiddă (splendidzi, splendidde) şi adverbial 1) Care impresionează prin calităţi deosebite; magnific; superb. Poezie splendiddă. 2) Care este de o frumuseţe uimitoare; celest. Panoramă splendiddă. /<fr. splendide, lat. splendidusTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXSPLÉNDID, -Ă adj. Foarte frumos; strălucitor, măreţ. [cf. fr. splendide, lat. splendidus].Trimis de LauraGellner, 03.05.2007. Sursa: DNSPLÉNDID-, -Ă adj. foarte frumos; strălucitor, măreţ. (< fr. splendide, lat. splendidus)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.