- acum
- ACÚM adv. 1. În prezent, în momentul de faţă; actualmente. ♢ expr. Acu-i acu = a sosit clipa hotărâtoare. ♦ În împrejurările actuale. 2. Îndată, imediat, numidecât, acuşi, acuşica, amuşi. 3. Înainte cu... Acum doi ani. [var.: acú, acúma adv.] – lat. eccum modo.Trimis de ana_zecheru, 05.08.2002. Sursa: DEX '98Acum ≠ atunciTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeACÚM adv. 1. imediat, îndată, numaidecât, (pop.) acuşi, (înv. şi reg.) aşaşi, (înv.) aşa. (Vin acum!) 2. actualmente. (acum e plecat la mare.) 3. v. adineauri. 4. deocamdată, momentan, (prin Mold.) deodată. (acum nu am timp.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeacúm/acúma adv.Trimis de siveco, 16.04.2007. Sursa: Dicţionar ortograficde acúm prep. + adv. (tempo lent)Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficACÚM adv. 1) În momentul de faţă; în prezent. ♢ De acum înainte de azi înainte. 2) Nu demult; adineaori. acum s-a dus. 3) Înainte cu... acum un an. [var. acuma] /<lat. eccum modoTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXacúm, adv. – 1. În prezent, în momentul acesta. – 2. Înainte cu ... var. acu(ma), acmu, amu. Mr. amu, amó, megl. (a)cmo, mo(ţi), istr. acmo(ţe). Acu este reprezentant al lat. *eccum hῡc; acum derivă de la un compus de tipul *eccum hῡc modo; în sfîrşit, *eccum modo a dat rezultatul normal acmu (Philippide, Principii, 92; Puşcariu 18; REW 5630; DAR). Candrea-Dens., 14, deduce toate formele rom. din *eccum modo › acmu; acesta din urmă ar fi dat acum, prin analogie cu quomodo › cum; şi de la acum s-ar fi ajuns, prin fonetică sintactică, la acu. Roesler 564 se gîndea la gr. ἀϰόμ(α). – Der. cu -şi) (cf. acelaşi): acumuşi, acuşi, cu var. (fam.) acuşa, acuşica.Trimis de blaurb, 22.03.2006. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.