sineţel

sineţél s. n., pl. sineţéle

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



sineţél, sineţéle, s.n. (înv.) 1. act. 2. adeverinţă, chitanţă.

Trimis de blaurb, 13.12.2006. Sursa: DAR