sincretism

SINCRETÍSM, sincretisme, s.n. 1. Îmbinare de elemente eterogene aparţinând unor arte diferite (literatură, muzică, dans etc.), caracteristică folclorului şi mai ales fazelor primitive de dezvoltare a culturii, când diferitele arte nu erau încă diferenţiate. 2. (fil.) Amestec de doctrine filozofice şi religii diferite şi contradictorii care au fost reunite în mod forţat (ignorându-se deosebirile dintre ele). – Din fr. syncrétisme.

Trimis de silvia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



sincretísm s. n., (lingv.) pl. sincretísme

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



SINCRETÍSM sincretisme n. 1) Caracter nediferenţiat specific pentru etapa incipientă de dezvoltare a unor fenomene. sincretismul artei primitive. 2) filoz. Îmbinare forţată şi necritică a unor teorii şi doctrine eterogene. /<fr. syncrétisme

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



SINCRETÍSM s.n. 1. Stare de nediferenţiere a elementelor unui fenomen, specifică fazelor primitive de dezvoltare. 2. Contopire a unor elemente de gândire, de viaţă socială, artistică etc. într-un complex în care încă nu-şi pot semnala specificul. ♦ (fil.) Amestec de teorii diferite şi contradictorii. [< fr. syncretisme, cf. gr. synkretizein – a reuni].

Trimis de LauraGellner, 22.04.2007. Sursa: DN



SINCRETÍSM s. n. 1. stare de contopire şi nediferenţiere a unor elemente aparţinând domeniilor unor arte diferite (literatură, muzică, dans) specifică folclorului şi, în general, fazelor primitive de dezvoltare a culturii. ♢ coexistenţă organică a unor elemente eterogene aparţinând filozofiei, religiei, mitologiei, literaturii şi artei. (< fr. syncrétisme)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN