siminoc

SIMINÓC, siminoci, s.m. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori mici, galbene, dispuse în capitule, care îşi păstrează culoarea şi aspectul natural şi după ce se usucă (Helichrysum arenarium). [var.: siminíc s.m.] – cf. ucr. s e m e n j a k .

Trimis de IoanSoleriu, 24.07.2004. Sursa: DEX '98



SIMINÓC s. (bot.; Helichrysum arenarium) (reg.) mărgică.

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



SIMINÓC s. v. parpian.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



siminóc s. m., pl. siminóci

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



SIMINÓ//C siminocci m. Plantă erbacee cu tulpină erectă, ramificată, păroasă, cu frunze lanceolate şi cu flori galbene, ce creşte prin locuri nisipoase. /cf. bulg. smin

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



siminóc (-ci), s.m. – Plantă (Gnaphalium arenarium). – var. siminic, semenic. sb., cr. smilje "Gnaphalium" (Cihac, II, 344), confundată cu bg. semennik, sb. semenjuk "ramură păstrată pentru sămînţă" (Candrea), pentru că florile ei se nu se veştejesc (se foloseşte mult ca podoabă la icoane).

Trimis de blaurb, 16.12.2008. Sursa: DER