scorţar

scorţar
SCORŢÁR, (1, 2) scorţari, s.m., (3) scorţare, s.n. 1. s.m. Pasăre migratoare insectivoră mică cu gâtul alb, cu spinarea cenuşie, cu pântecele galben, cu ciocul drept, tare şi ascuţit şi cu coada scurtă şi retezată (Sitta europaea). 2. s.m. Scorţărel. 3. s.n. (reg.) Covor (ţărănesc); scoarţă. – Scoarţă + suf. -ar.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

SCORŢÁR s. (ornit.) 1. (Certhia familiaris) scorţăraş, scorţărel, (reg.) cojaiţă, cojar, cojoaică, pasăre-mânuitoare. 2. (Sitta europeaea caesia) (reg.) bocănitoare, căţărătoare, ciocârleţ, ţiclău, ţiclete, ţoi, ciocănitoare-mică.
Trimis de siveco, 18.06.2007. Sursa: Sinonime

SCORŢÁR s. v. ţiclean.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

scorţár (pasăre) s. m., pl. scorţári
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

scorţár (covor) s. n., pl. scorţáre
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

SCORŢÁR scorţari m. Pasăre migratoare, insectivoră, de talie mică, cu ciocul în formă de sabie, cu gâtul alb şi cu pântecele galben; ţiclete. /scoarţă + suf. scorţarar
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • scorţărel — SCORŢĂRÉL, scorţărei, s.m. Pasăre insectivoră mică cu spinarea cenuşie pătată cu alb, cu pântecele alb şi cu ciocul lung şi ascuţit, care îşi face cuibul în scorburi; scorţar (2), scorţăraş (Certhia familiaris). – Scorţar + suf. el. Trimis de… …   Dicționar Român

  • scoarţă — SCOÁRŢĂ, scoarţe, s.f. 1. Înveliş extern (gros şi tare) al trunchiului şi al crengilor unui copac sau al unei plante lemnoase; coajă. ♢ expr. Obraz de scoarţă = om necioplit, lipsit de ruşine de bună cuviinţă. (reg.) Mamă (sau soră) de scoarţă =… …   Dicționar Român

  • scorţăraş — SCORŢĂRÁŞ, scorţăraşi, s.m. Scorţărel. – Scorţar + suf. aş. Trimis de LauraGellner, 22.09.2008. Sursa: DEX 98  SCORŢĂRÁŞ s. v. scorţar. Trimis de siveco, 22.09.2008. Sursa: Sinonime  scorţăráş s. m., pl. scorţăráşi …   Dicționar Român

  • ţiclean — ŢICLEÁN, ţicleni, s.m. (ornit.) Ţiclete. – et. nec. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ŢICLEÁN s. (ornit.; Sitta europaea) (reg.) scorţar, ţiclete, ţoi. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  ţicleán s. m …   Dicționar Român

  • ţiclete — ŢICLÉTE, ţicleţi, s.m. Pasăre insectivoră căţărătoare, cu ciocul conic, drept şi cu penajul cenuşiu pe spate şi alb pe pântece; ţoi1, ţiclean (Sitta europaea). – et. nec. Trimis de valeriu, 07.05.2003. Sursa: DEX 98  ŢICLÉTE s. v. piţigoi,… …   Dicționar Român

  • ţoi — ŢOI1, ţoi, s.m. (ornit.; reg.) Ţiclete. – et. nec. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ŢOI2, ţoiuri, s.n. Păhărel în formă de sticluţă cu gâtul lung şi îngust, din care se bea ţuică sau rachiu. ♦ Conţinutul unui asemenea păhărel. – et.… …   Dicționar Român

  • bocănitoare — BOCĂNITOÁRE s. v. ciocănitoare, ghionoaie, scorţar. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  bocănitoáre s. f., g. d. art. bocănitórii; pl. bocănitóri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic …   Dicționar Român

  • ciocârleţ — CIOCÂRLÉŢ s. v. scorţar. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • ciocănitoaremică — CIOCĂNITOARE MÍCĂ s. v. scorţar. Trimis de siveco, 02.01.2008. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • cojaiţă — COJÁIŢĂ s. v. scorţar, scorţăraş, scorţărel. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”