păzi

păzi
PĂZÍ, păzesc, vb. IV. 1. tranz. A fi însărcinat sau a-şi propune să supravegheze ca ceva sau cineva să fie în siguranţă, să nu fugă, să nu dispară etc.; a străjui. ♢ expr. (fam.) Ce păzeşti (aici)? = ce urmăreşti? ce faci? cu ce-ti pierzi timpul? 2. tranz. şi refl. A (se) feri, a (se) apăra (de o primejdie). ♢ expr. (absol.) Doamne păzeşte! = a) Doamne fereşte! vai de mine!; b) nicidecum, cu nici un preţ, deloc. ♦ (La imperativ, uneori cu suprimarea pron. refl; pop. şi fam.) Dă-te la o parte! fereşte-te! ♢ expr. (refl.) Să te păzeşti, Pârleo! = bagă de seamă! ţine-te bine! (tranz.; fam.) A lua (pe cineva) la trei păzeşte = a lua la zor, a mustra (pe cineva). (fam.) A o lua la trei păzeşte = a fugi. 3. tranz. A avea grijă, a se ocupa (de cineva sau ceva); a îngriji, a supraveghea. ♢ expr. A-ţi păzi gura (sau limba) = a tăcea sau a vorbi cu prudenţă, a nu spune ceea ce nu trebuie. ♦ (pop.) A întreţine, a alimenta focul. 4. tranz. (înv. şi reg.) A pândi, a urmări momentul potrivit, sosirea sau trecerea cuiva. 5. tranz. (înv. şi pop.) A respecta, a îndeplini o poruncă, un angajament etc. ♢ expr. A-şi păzi treaba = a-şi vedea de treabă; a fi prudent, rezervat. A-şi păzi calea (sau drumul) = a-şi vedea de drum; a nu se lăsa ispitit de alte interese. A păzi drumul (sau drumurile) = a umbla haimana. 6. tranz. (înv.) A păstra, a menţine (în aceeaşi stare); a întreţine. [imper. sg. şi: (fam.) păzea] – Din sl. paziti.
Trimis de valeriu, 03.02.2004. Sursa: DEX '98

PĂZÍ vb. 1. a străjui, a supraveghea, a veghea, (înv. şi pop.) a priveghea. (A păzi poarta cetăţii.) 2. a supraveghea, (înv. şi reg.) a griji, (reg.) a pândi. (A păzi oile.) 3. v. veghea. 4. v. apăra. 5. v. feri. 6. a evita, a se feri, a ocoli, (înv.) a se îndupleca. (Se păzi să facă un anumit lucru.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

PĂZÍ vb. v. face, frecventa, găti, grăbi, iscodi, iuţi, îndeplini, menţine, observa, onora, păstra, pândi, pregăti, prepara, priveghea, respecta, spiona, ţine, urmări, zori.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

păzí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. păzésc, imperf. 3 sg. păzeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. păzeáscă; imper. 2 sg. păzéşte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

trei-păzéşte s. n. invar.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A PĂZ//Í păziésc tranz. 1) (persoane, lucruri, bunuri materiale etc.) A avea în pază; a lua sub ocrotire; a supraveghea; a veghea; a proteja; a ocroti; a apăra. 2) rar (reguli, norme, legi etc.) A traduce cu stricteţe în viaţă; a îndeplini întocmai; a respecta. 3) înv. (persoane) A urmări pe ascuns. 4) (persoane, lucruri) A apăra pe toate căile (punând la adăpost); a feri. ♢ Păzea! fereşte! dă-te la o parte. De-ar şti omul ce-ar păţi, dinainte s-ar păzi de-ar şti omul ce primejdie îl aşteaptă, s-ar feri la timp de ea. păzi ca lumina ochilor (sau ca ochii din cap) a păstra cu multă grijă, cu sfinţenie (ca pe un lucru sfânt). A lua la trei păzeşte a dojeni aspru; a lua la trei parale. /<sl. paziti
Trimis de siveco, 11.02.2008. Sursa: NODEX

păzí (păzésc, păzít), vb.1. A străjui, a observa. – 2. A face de gardă. – 3. A proteja, a apăra. Mr. păzire, megl. păzǫs. sl. paziti "a urmări atent" (Miklosich, Slaw. Elem., 35; Miklosich, Lexicon, 551; Tiktin), cf. bg. pazja "a alimenta", slov. paziti "a avea grijă". – Der. pază, s.f. (gardă; supraveghere; protecţie); păzitor, s.m. (paznic, gardian, strajă); păzitură, s.f. (Trans., aliment, mîncare), pentru semantismul căruia cf. bg.; paznic, s.m. (gardă, strajă). – Din rom. provine bg. pazitor (Miklosich, Bulg., 130; Miklosich, Fremdw., 117).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • pazı — is. məh. Çuğundur. Pazı kimi – çuğundur kimi (tünd qırmızı, qıpqırmızı). Həmişə belə tənbehdən sonra qulaqlarım pazı kimi qızarardı. C. M.. Pristav kitelinin dal cibindən yekə ağ dəsmal çıxarıb, pazı kini qırmızı peysərinin tərini sildi. Ə.… …   Azərbaycan dilinin izahlı lüğəti

  • pazı — (Basarkeçər, Bolnisi, Borçalı, Böyük Qarakilsə, Gədəbəy, Gəncə, İsmayıllı, Qarakilsə, Qazax, Naxçıvan, Ordubad, Şərur) çuğundur. – Bi:lki pazı bıldırkınnan yaxşı oluf xeylax (Gədəbəy); – Pazı da de:rix’, çuğundur da (Şəmkir) …   Azərbaycan dilinin dialektoloji lüğəti

  • pazı — 1. is., bit. b. Ispanakgillerden yaprakları sebze olarak kullanılan bir bitki, yaban pancarı, yabani ıspanak (Beta vulgaris varcicla) Birleşik Sözler yaban pazısı 2. is., Far. bāzū Kolun omuz ile dirsek arasındaki bölümünde bulunan, şişkince kas… …   Çağatay Osmanlı Sözlük

  • pazı — ekmek ve yufka açmak için hazırlanmış hamur parçası …   Beypazari ağzindan sözcükler

  • pazı kemiği — is., anat. Kol kemiği …   Çağatay Osmanlı Sözlük

  • pažinti — pažìnti tr. 1. S.Dauk žinoti esminius bruožus, kuriais skiriasi nuo kitų: Nepažįstu nė vieno iš vaikų Ktk. Aš tavi pažįstu, mas buvom kaimynai Varn. Nėkas nė žìnte nepažìno Pln. Aš ir mamą jo pažįstu ZtŽ. Jaunas jaunaip klausia, ar tu jytai… …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • pažinti — pažìnti, pažįsta, pažìno tr. 1. SD287,456, R turėti santykių, ryšių: Kitusyk pažinaũ visus to krašto senuosius Alk. Aš jį pažįt pažįstu, ale nesuseinam Erž. Aš jį nei žįte nepažįstu KI349. Aš savo mergelės dar nepažįstu JV3. Lig penkiosdešim… …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • pažibinti — pažìbinti KII26, K, NdŽ 1. intr., tr. Q596, R153, MŽ203, S.Dauk, N, Sml, Dbč, Pns, Btrm pašviesti, kad būtų šviesu: Pažìbink su žiburiu, su žvake J. Gal tau pažìbinti? DŽ1. Eikšę, pažìbysi ma[n] žiburį [tvarte] Vlkv. Pažìbino akysna ZtŽ.… …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • pažindyti — pažìndyti tr. NdŽ, DŽ1 1. Grv pasotinti žindant: Motyna kūdikį pažìndė K. Paskutinį kartą pažìndei i paržegnojai, i daugiau jau ne Trk. Pažìndyk vaiką su krūtimis, ne su ožkos pienu Klp. Ir kėliaus ryto metu pažindyt sūnų mano, o štai numirė… …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • pažįsti — 1. intr. R, MŽ, S.Dauk, Rtr, NdŽ, Asv, Slk pasisotinti žindant: Vaikas kap pažinda, tai vė miegti Pns. Veršiukas jau pažìndo DŽ1. Tie paršiukai pažìnda pažìnda, tai vėl reikia sugaudyt, vėl ton duonkepėn sukelt Kp. Du teliukai: vieną pagirdėm …   Dictionary of the Lithuanian Language

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”