măsea

măsea
MĂSEÁ, măsele, s.f. 1. Fiecare dintre dinţii mari (terminaţi cu o suprafaţă plată) fixaţi în partea posterioară a maxilarelor, după canini, la om şi la unele animale, servind la zdrobirea şi la măcinarea alimentelor; molar1. ♢ Măsea de minte = fiecare dintre cele patru măsele care apar la sfârşitul adolescenţei. ♢ expr. (Oltean) cu douăzeci şi patru (sau cu gura plină) de măsele = (om) voinic şi isteţ, descurcăreţ, abil. A-i crăpa (cuiva) măseaua (sau măselele) (în gură) = a fi nerăbdător, a avea mare nevoie de ceva. A trage (sau a o lua) la măsea = a bea mult, a fi beţiv. N-ajunge nici pe o măsea = e foarte puţin, e insuficient. A nu avea ce pune (sau a nu ajunge) (nici) pe o măsea sau nici cât (să) pui pe o măsea = a avea foate puţin (de mâncare). A lepăda, a arunca etc. (pe cineva sau ceva) ca pe o măsea stricată = a se debarasa (de cineva sau ceva) fără părere de rău. 2. Compus: (bot.) măseaua-ciutei = mică plantă erbacee din familia liliaceelor, cu flori roşii, cu frunze pătate roşu-brun (Erythronium dens canis). 3. Nume dat mai multor obiecte sau părţi de obiecte asemănătoare, ca formă sau ca funcţie, cu măseaua (1) (la roata morii, la grindeiul de la piuă, la grapă, leucă, tălpile saniei, bocanci etc.) – lat. maxilla "maxilar".
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

MĂSEÁ s. 1. (anat.) molar. 2. (tehn.) (reg.) bot, boţ, burete, ceafă, cioc, clenci, creastă, crestuş, gât, nod, umăr, ureche. (măsea la leuca carului.) 3. (tehn.) (reg.) ciocâlteu, ciocârlie, cocoş, cui, popă. (măsea la plug.) 4. (tehn.) colţ, dinte. (măsea la grapă.) 5. (tehn.) (reg.) bonţoc, căţel, coadă, mănuşă, mână. (măsea la coasă.) 6. (tehn.) (reg.) şiştoare. (măsea la joagăr.) 7. (tehn.) pană. (măsea la grindeiul de la piuă.) 8. (bot.) măseaua-ciutei (Erythronium dens canis) = (reg.) cocorei (pl.), cocoşei (pl.), ghicitori (pl.), turcarete.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

măseá s. f., art. măseáua, g.-d. art. măsélei; pl. măséle
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MĂS//EÁ măseaéle f. 1) Fiecare dintre dinţii mari, cu suprafaţă plată, situaţi în părţile laterale ale maxilarelor; molar. ♢ măsea de minte fiecare din utlimele patru măsele care apar la sfârşitul adolescenţei. A trage (sau a lua) la măsea a consuma băuturi spirtoase în cantităţi mari; a avea slăbiciunea băutului. Nici pe o măsea (sau nici cât a-i pune pe o măsea) foarte puţin; o nimica toată. A clănţăni din măseaele a tremura de frig. 2) Obiect sau unealtă asemănătoare cu un dinte de acest fel. 3): măseaeaua-ciutei mică plantă erbacee din familia liliaceelor, cu flori divers colorate şi frunze cu pete roşii-brune. [G.-D. măselei] /<lat. maxilla
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

măseá (măséle), s.f.1. Dinte, molar. – 2. Dinte de roată. – Mr., megl. măseauă. lat. maxila (Puşcariu 1045; Candrea-Dens., 1067; REW 5443), cf. ngr. µασέλλα "maxilar", it. mascella, prov., v. fr. maiselle, sp. mejilla. Cuvînt de uz general (ALR, I, 30). – Der. măselar (var. măsălar), s.m. (măselariţă neagră, Myoscianus niger; august); măselariţă, s.f. (plantă); măselat, adj. (varietate de porumb). Denumirea de măselariţă se aplică prin întrebuinţarea populară, contra durerilor de măsele, datorată proprietăţilor sale narcotice (după Conev 46, din bg. maslar(n)ica "fabrica de ulei"). Numele lunii august e mai puţin clar şi a fost pus în legătură cu lat. messis "recoltă" de Puşcariu 1042, cf. Tiktin.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • molar — MOLÁR1, molari, adj. (În sintagma) Dinte molar (şi substantivat, m.) = dinte mare cu suprafaţa lată, cu mai multe rădăcini, care serveşte la sfărâmarea şi măcinarea alimentelor; măsea. – Din fr. molaire. Trimis de LauraGellner, 03.06.2004. Sursa …   Dicționar Român

  • măselariţă — MĂSELÁRIŢĂ, măselariţe, s.f. Plantă medicinală toxică din familia solanaceelor, cu tulpina înaltă şi cu flori galbene cu nervuri violete, din care se extrage atropina; sunătoare, măselar, nebunariţă (Hyoscyamus niger). – Măsea + suf. ariţă.… …   Dicționar Român

  • măseluţă — MĂSELUŢĂ, măseluţe, s.f. Diminutiv al lui măsea. – Măsele (pl. lui măsea) + suf. uţă. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  măselúţă s. f., g. d. art. măselúţei; pl. măselúţe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţi …   Dicționar Român

  • plombă — PLÓMBĂ, plombe, s.f. 1. Lucrare executată de dentist pentru a astupa o carie dentară; (concr.) material special alcătuit din amalgam, porţelan etc., folosit pentru această lucrare. 2. Imobil construit în golul dintre alte două clădiri. – Din germ …   Dicționar Român

  • trage — TRÁGE, trag, vb. III. I. 1. tranz. A face efortul de a mişca, de a deplasa ceva, apucându l pentru a l da la o parte sau pentru a l îndrepta spre un anumit punct. ♢ expr. A trage (pe cineva) de mânecă = a) a i face (cuiva) un semn, a i atrage… …   Dicționar Român

  • Zentrum für Umweltbewusstes Bauen — (ZUB) Institutsgebäude in Kassel Kategorie: Forschungseinrichtung Rechtsform des Trägers: Gemeinnütziger Eingetragener Verein …   Deutsch Wikipedia

  • Zentrum für Umweltbewusstes Bauen e. V. — Zentrum für Umweltbewusstes Bauen (ZUB) Institutsgebäude in Kassel Kategorie: Forschungseinrichtung Rechtsform des Trägers: Gemeinnütziger Eingetragener Verein Sitz des Trägers …   Deutsch Wikipedia

  • Variantes régionales du roumain — Article principal : Roumain. Roumain Lexique Liste Swadesh Distribution géographique Histoire Variantes régionales Moldave Grammaire Les articles, le nom, l adjectif qualificatif et l adjectif numéral Le verbe Les pronoms et les adjectifs… …   Wikipédia en Français

  • molár — I. (chim.) adj. m., pl. molári; f. sg. molárã, pl. moláre II. s. m., (referitor la mãsea) adj. m., pl. molári …   Romanian orthography

  • bonţoc — BONŢÓC s. v. măsea. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”