mâncău

mâncău
MÂNCẮU, mâncăi, s.m. (fam.) Om care mănâncă foarte mult sau care este lacom la mâncare; om mâncăcios. – Mânca + suf. -ău.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

MÂNCĂU s. mâncăcios, (pop.) găman, (reg.) folticos, hutupală, mâncălău. (E un mare mâncău.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

mâncău s. m., art. mâncăul; pl. mâncăi, art. mâncăii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MÂNCĂ//U mâncăui m. depr. 1) Persoană care mănâncă mult şi lacom. 2) fam. Persoană care nu munceşte, trăind din munca altora. /a mânca + suf. mâncăuău
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • gargantua — GARGANTUÁ s.m. (Liv.) Mare mâncău. [pron. tü a . / < fr. gargantua, cf. Gargantua – personaj al lui Rabelais]. Trimis de LauraGellner, 07.04.2005. Sursa: DN  GARGANTUA Tü Á/ s. m. (fam.) mare mâncău. (< fr. gargantua) …   Dicționar Român

  • găman — GĂMÁN, gămani, s.m. (pop.) Om foarte mâncăcios; mâncău. – et. nec. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  GĂMÁN s. v. mâncăcios, mâncău. Trimis de siveco, 12.05.2008. Sursa: Sinonime  gămán s. m., pl. gămáni …   Dicționar Român

  • hutupală — HUTUPÁLĂ s.m. (reg.) Epitet dat unui om lacom; mâncău. – Din hutupi + suf. (e)ală. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DLRM  HUTUPÁLĂ s. v. mâncăcios, mâncău. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • mâncăcios — MÂNCĂCIÓS, OÁSĂ, mâncăcioşi, oase, adj., s.m. şi f. (Fiinţă) care mănâncă mult (şi des), care are mare poftă de mâncare; (om) mâncău. – Mânca + suf. ăcios. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  MÂNCĂCIÓS adj., s. 1. adj. avid, lacom …   Dicționar Român

  • coşulte — coşúlte s.m. sg. (reg.) cel care mănâncă mult; mâncâu, găucios, găman. Trimis de blaurb, 26.04.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • crăpăcios — CRĂPĂCIÓS, OÁSĂ, crăpăcioşi, oase, adj. (pop.) Plin de crăpături. – Crăpa + suf. ăcios. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  crăpăciós adj. m., pl. crăpăcióşi; f. sg. crăpăcioás …   Dicționar Român

  • foale — FOÁLE, foale, s.n. 1. Aparat care foloseşte la comprimarea şi la suflarea aerului cu ajutorul unei camere cu burduf de piele cu pereţi plisaţi, acţionată prin mânere sau printr un sistem de pârghii. ♦ Burduf plisat al unor instrumente muzicale… …   Dicționar Român

  • foltea — folteá s.m. art. invar. (reg.) 1. om cu burta mare; burtos, pântecos. 2. mâncău, mâncăcios, lacom, nesăţios. Trimis de blaurb, 10.05.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • folticos — FOLTICÓS adj. v. burtos, pântecos. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  FOLTICÓS s. v. mâncăcios, mâncău. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • jăpiu — jăpíu, jăpíi, s.m. (reg.) 1. găman, mâncău. 2. ciocoi. Trimis de blaurb, 23.06.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”