- muia
- MUIÁ, moi, vb. I. 1. tranz. A introduce un obiect într-un lichid, a îmbiba cu lichid; a înmuia. ♦ spec. A băga rufele în apă cu sodă sau cu săpun şi a le ţine câtva timp înainte de a le spăla. ♦ A întinge cu pâine sau cu mămăligă în sos, în grăsime etc. 2. tranz. A uda, a stropi. ♦ A scălda. 3. tranz. şi refl. A face să devină sau a deveni mai moale, mai puţin consistent, mai puţin ţeapăn. ♢ expr. (tranz.) A muia oasele (sau ciolanele) cuiva = a bate foarte tare pe cineva. 4. refl. A-şi pierde puterile, a slăbi, a se moleşi. ♦ (Despre ger) A scădea în intensitate, a deveni mai puţin aspru. 5. tranz. şi refl. fig. A (se) potoli, a (se) calma, a (se) linişti. ♦ A (se) îmblânzi, a (se) înduioşa; a (se) îndupleca. 6. tranz. şi refl. (fon.) A (se) palataliza. – Din moale. cf. fr. m o u i l l e r .Trimis de ana_zecheru, 18.01.2009. Sursa: DEX '98A (se) muia ≠ a (se) întăriTrimis de siveco, 24.01.2009. Sursa: AntonimeMUIÁ vb. 1. v. înmuia. 2. (pop.) a întinge. (muia pâinea în sos.) 3. v. terciui. 4. v. moleşi. 5. v. blegi. 6. a se încălzi, (prin Munt. şi Olt.) a se pricăli, (înv.) a se încări. (Vremea s-a mai muia.) 7. (fon.) a (se) palataliza.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeMUIÁ vb. v. atenua, calma, ceda, descreşte, diminua, domoli, îndupleca, lăsa, linişti, micşora, modera, pondera, potoli, reduce, scădea, slăbi, tempera.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimemuiá vb., ind. şi conj. prez. 1 şi 2 sg. moi, 3 sg. şi pl. moáie, 1 pl. muiém, 2 pl. muiáţi, imperf. 3 sg. muiá; ger. muíndTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficmuiá (mói, muiát), vb. – 1. A umezi, a îmbăia, a se uda. – 2. A se face mai moale. – 3. A (se) înduioşa, a (se) emoţiona. – 4. A slăbi, a ceda. – 5. (Despre fructe) A se sparge, a se crăpa; a se face zob, a mărunţi. – 6. A pune rufele în apă înainte de spălat. – 7. A fi plin, încărcat de. – var. înmuia. Mr. mul’at, mol’u, megl. anmol. lat. mǒlliāre (Puşcariu 1105; Candrea-Dens., 1146; REW 5646), cf. prov. molhar, fr. mouiller, cat. mollar, sp. mojar; cf. moale. – Der. amoi, s.n. (Banat, muiat, înmuiere).Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.