magnificenţă

magnificenţă
MAGNIFICÉNŢĂ, magnificenţe, s.f. (livr.) Grandoare, măreţie; fast, lux ieşit din comun. – Din fr. magnificence, it. magnificenza.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

Magnificénţa sa (voástră) s. f. art. + adj.
Trimis de siveco, 13.07.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

magnificénţă s. f., g.-d. art. magnificénţei; pl. magnificénţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MAGNIFICÉNŢĂ s.f. Măreţie, lux, fast, strălucire. [cf. fr. magnificence, it. magnificenza, lat. magnificentia].
Trimis de LauraGellner, 19.10.2006. Sursa: DN

MAGNIFICÉNŢĂ s. f. grandoare, măreţie, strălucire; fast, lux. (< fr. magnificence, it. magnificenza)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”