fineţe

fineţe
FINÉŢE, (2, rar) fineţuri, s.f. 1. Însuşire a ceea ce este fin1, delicat, plăcut la aspect, foarte subţire sau de foarte bună calitate. ♦ Raportul dintre lungimea unui fir textil şi greutatea lui, care indică fineţea (1) firului respectiv. ♦ Cantitatea de metal preţios dintr-un aliaj, care exprimă fineţea (1) aliajului. 2. fig. Subtilitate, ingeniozitate. ♦ (La pl.; peior.) Rafinament. – Din fr. finesse.
Trimis de LauraGellner, 11.05.2004. Sursa: DEX '98

Fineţe ≠ vulgaritate
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

FINÉŢE s. 1. v. delicateţe. 2. v. distincţie. 3. rafinament, rafinare, subtilitate. (fineţe nuanţelor stilistice.) 4. v. sensibilitate.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

finéţe s. f., art. finéţea, g.-d. finéţi, art. finéţii; (rafinamente) pl. finéţuri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

FINÉŢ//E fineţeuri n. 1) Caracter fin. 2) Calitate superioară. 3) fig. Spirit profund de percepere a realităţii; şlif. /<fr. finesse
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

FINÉŢE s.f. 1. Calitatea a ceea ce este fin; delicateţe. 2. (text.) Raport care se stabileşte între lungimea unui fir şi greutatea lui; (p. ext.) calitate superioară a unui fir, a unei ţesături etc. ♦ Raportul dintre portanţa şi rezistenţa la înaintare a unei aripi sau a unui avion. ♦ Cantitatea de metal preţios dintr-un aliaj, exprimată sub formă de părţi la mie. 3. (fig.) Subtilitate, putere de pătrundere; ingeniozitate. / pl. -ţuri, -ţi, var. fineţă s.f. / < it. finezza, cf. fr. finesse].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

FINÉŢE s. f. 1. calitatea a ceea ce este fin; delicateţe. 2. (text.) raport care se stabileşte între lungimea unui fir şi greutatea lui; calitate superioară a unui fir, a unei ţesături. ♢ raportul dintre portanţa şi rezistenţa la înaintare a unei aripi sau a unui avion, a unui corp cu forme aerodinamice. ♢ cantitatea de metal preţios dintr-un aliaj, exprimată sub formă de părţi la mie. 3. (fig.) subtilitate, putere de pătrundere; ingeniozitate. (< fr. finesse, it. finezza)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • delicateţe — DELICATÉŢE, delicateţi, s.f. Însuşirea a ceea ce este delicat; fineţe, gingăşie; discreţie, subtilitate. [var.: delicatéţă s.f.] – Din fr. délicatesse. Trimis de LauraGellner, 09.07.2004. Sursa: DEX 98  Delicateţe ≠ brutalitate, indelicateţe,… …   Dicționar Român

  • graţie — GRÁŢIE, graţii, s.f. 1. Drăgălăşenie, fineţe, gingăşie demonstrate de o fiinţă în mişcări, atitudini etc.; atracţie particulară pe care o provoacă cineva sau ceva prin aspect, mişcare etc.; farmec. ♢ (În mitologia romană) Cele trei graţii sau… …   Dicționar Român

  • rafinament — RAFINAMÉNT, rafinamente, s.n. 1. Fineţe, delicateţe, subtilitate a gustului sau a simţirii. 2. Viclenie, perfidie, şiretenie. – Din fr. raffinement. Trimis de RACAI, 22.11.2003. Sursa: DEX 98  Rafinament ≠ vulgaritate Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • distincţie — DISTÍNCŢIE, distincţii, s.f. 1. Deosebire, diferenţă. A face distincţie. Fără distincţie. 2. Fineţe, eleganţă în înfăţişare şi comportări. 3. Decoraţie sau titlu care se acordă unei persoane pentru merite deosebite. [var.: distincţiúne s.f.] –… …   Dicționar Român

  • ineleganţă — INELEGÁNŢĂ, ineleganţe, s.f. (Rar) Lipsă de eleganţă, de fineţe, de tact în vorbire, în purtare; vorbă sau comportare lipsită de fineţe, de tact; neeleganţă. – Din fr. inélégance. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98  Ineleganţă ≠… …   Dicționar Român

  • miniatură — MINIATÚRĂ, miniaturi, s.f. 1. Operă de artă plastică (în special pictură) de dimensiuni reduse, lucrată cu multă fineţe şi minuţiozitate. ♢ În miniatură = a) (loc. adj.) de proporţii reduse; b) (loc. adv.) pe plan restrâns, limitat; în mic. ♦… …   Dicționar Român

  • suavitate — SUAVITÁTE s.f. Însuşirea a ceea ce este suav; delicateţe, gingăşie, fineţe. [pr.: su a ] – Din fr. suavité. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SUAVITÁTE s. v. delicateţe. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  suavitáte… …   Dicționar Român

  • subtilitate — SUBTILITÁTE, (2) subtilităţi, s.f. 1. Însuşirea de a fi subtil. 2. Raţionament, judecată, enunţ subtil, greu de înţeles, care face distincţii foarte fine şi adesea excesive, inutile. – Din fr. subtilité, lat. subtilitas, atis. Trimis de rain drop …   Dicționar Român

  • şlif — ŞLIF, şlifuri, s.n. (tehn.) Porţiunea şlefuită a unei piese, a unui aparat etc. ♦ fig. Fineţe, rafinament, subtilitate. – Din fr. Schliff. Trimis de LauraGellner, 30.04.2004. Sursa: DEX 98  şlif s. n., pl. şlífuri Trimis de siveco, 10.08.2004.… …   Dicționar Român

  • aticism — ATICÍSM s.n. Ceea ce caracterizează stilistic scrierile vechilor atenieni ♦ Stil caracterizat prin măsură, eleganţă şi rafinament. – Din fr. atticisme, lat. atticismus. Trimis de baron, 23.01.2003. Sursa: DEX 98  aticísm s. n. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”