eventiv

eventiv
EVENTÍV, eventive, adj. (gram.; în sintagma) Verb reflexiv eventiv (şi substantivat, n.) = verb reflexiv care arată că în starea subiectului se produce o schimbare, că subiectul se transpune în altă stare decât aceea în care se găsea. – Din fr. éventif.
Trimis de ionel_bufu, 14.06.2004. Sursa: DEX '98

eventív adj. m., pl. eventívi; f. sg. eventívă, pl. eventíve
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

eventív s. n., pl. eventíve
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

EVENTÍV adj.n. Verb reflexiv eventiv (şi s.n.) = verb la diateza reflexivă care arată o schimbare în starea subiectului. [< fr. éventif].
Trimis de LauraGellner, 12.06.2006. Sursa: DN

EVENTÍV adj. verb reflexiv eventiv (şi s. n.) = verb la diateza reflexivă care arată o schimbare în starea subiectului. (< fr. éventif)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”