decapitare

decapitare
DECAPITÁRE, decapitări, s.f. Acţiunea de a decapita şi rezultatul ei; decapitaţie. – v. decapita.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

decapitáre s. f., g.-d. art. decapitării; pl. decapitări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DECAPITÁRE s.f. Acţiunea de a decapita şi rezultatul ei; decapitaţie. [< decapita].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • decapitare — v. tr. [dal lat. mediev. decapitare, der. di caput pĭtis capo ] (io decàpito, ecc.). 1. [uccidere tagliando la testa] ▶◀ (non com.) decollare. ⇓ ghigliottinare. 2. (estens.) [privare della cima o della parte iniziale: d. una pianta ] ▶◀ cimare,… …   Enciclopedia Italiana

  • decapitare — de·ca·pi·tà·re v.tr. (io decàpito) CO uccidere tagliando la testa | estens., mozzare l estremità superiore di qcs.: decapitare una statua, un albero, un fiore | fig., privare di potere, di forze Sinonimi: 2decollare. {{line}} {{/line}} DATA: 1282 …   Dizionario italiano

  • decapitare — {{hw}}{{decapitare}}{{/hw}}v. tr.  (io decapito ) 1 Uccidere tagliando il capo, spec. per condanna; SIN. Decollare. 2 (est.) Recidere alla sommità, detto di cose: i contadini decapitano i tralci delle viti …   Enciclopedia di italiano

  • decapitare — v. tr. 1. mozzare il capo, decollare (ant.), ghigliottinare 2. (est., di albero e sim.) cimare, scamozzare, scapezzare, scapitozzare, svettare …   Sinonimi e Contrari. Terza edizione

  • décapiter — [ dekapite ] v. tr. <conjug. : 1> • 1320; lat. médiév. decapitare, de caput « tête » 1 ♦ Trancher la tête de (qqn). « nous lui mettrions le cou sur un rail, de manière à ce que le premier train le décapitât » (Zola). Décapiter un condamné à …   Encyclopédie Universelle

  • ghilotină — GHILOTÍNĂ, ghilotine, s.f. 1. Instrument de execuţie a celor condamnaţi la moarte prin decapitare. ♦ Pedeapsă cu moartea prin ghilotinare. 2. Instrument prevăzut cu o lamă ascuţită, care serveşte la tăierea foilor de tablă, de carton, de hârtie… …   Dicționar Român

  • decapitar — (Del lat. decapitare < de + caput, cabeza.) ► verbo transitivo Cortar la cabeza: ■ el rey mandó decapitar a su esposa. SINÓNIMO degollar descabezar guillotinar * * * decapitar (del lat. «decapitāre») tr. Cortar la cabeza a ↘alguien. ⇒… …   Enciclopedia Universal

  • decapita — DECAPITÁ, decapitez, vb. I. tranz. A ucide sau a executa pe cineva prin tăierea capului; a tăia capul cuiva. ♢ A separa capul bovinelor de corpul lor la abator. – Din fr. décapiter, lat. decapitare. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • decapitaţie — DECAPITÁŢIE, decapitaţii, s.f. Decapitare. – Din fr. décapitation. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  decapitáţie s. f. (sil. ţi e), art. decapitáţia (sil. ti a), g. d. art. decapitáţiei; pl. decapitáţii, art. decapitáţiile …   Dicționar Român

  • decapitar — Se conjuga como: amar Infinitivo: Gerundio: Participio: decapitar decapitando decapitado     Indicativo   presente imperfecto pretérito futuro condicional yo tú él, ella, Ud. nosotros vosotros ellos, ellas, Uds. decapito decapitas decapita… …   Wordreference Spanish Conjugations Dictionary

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”