curba — CURBÁ, curbez, vb. I. tranz. şi refl. A (se) face curb (I), a (se) încovoia, a (se) îndoi, a (se) arcui. – Din fr. courber. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 CURBÁ vb. 1. v. încovoia. 2. v. apleca. 3 … Dicționar Român
cúrbã — s. f., g. d. art. cúrbei; pl. cúrbe … Romanian orthography
curb — CURB, Ă, curbi, e, adj., s.f. I. adj. (Despre linii) În formă de arc; arcuit, încovoiat; (despre un plan) boltit. II. s.f. 1. Figură geometrică având o singură dimensiune; linie care nu este dreaptă. 2. Linie care reprezintă grafic o relaţie… … Dicționar Român
contracurbă — CONTRACÚRBĂ, contracurbe, s.f. Curbă a unei şosele sau a unei linii de cale ferată, care urmează imediat după o altă curbă situată în acelaşi plan, dar cu concavitatea în sens contrar. – Din fr. contre courbe. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007.… … Dicționar Român
concoidă — CONCOÍDĂ, concoide, s.f. Curbă plană obţinută dintr o curbă dată, cu ajutorul unui punct fix şi al unei secante care se roteşte, sprijinindu se pe punctul fix. – Din fr. conchoïde. Trimis de Joseph, 16.05.2004. Sursa: DEX 98 concoídă s. f., g.… … Dicționar Român
rectificabil — RECTIFICÁBIL, Ă, rectificabili, e, adj. 1. Care poate fi rectificat. 2. (mat.; în sintagma) Curbă rectificabilă = curbă din plan sau din spaţiu pentru care orice arc mărginit al ei are lungime. – Rectifica + suf. bil. cf. fr. r e c t i f i a b l… … Dicționar Român
subtangentă — SUBTANGÉNTĂ, subtangente, s.f. (mat.) Segment determinat de proiecţia ortogonală pe axa absciselor a unui punct de pe o curbă plană şi intersecţia tangentei la curbă în acel punct cu axa absciselor. – Sub1 + tangentă (după fr. sous tangente).… … Dicționar Român
curbiliniu — CURBILÍNIU, IE, curbilinii, adj. Care urmează o linie curbă; alcătuit din (sau închis între) linii curbe. – Curb(ă) + linie (după fr. curviligne). Trimis de ionel bufu, 01.08.2004. Sursa: DEX 98 Curbiliniu ≠ rectiliniu Trimis de siveco,… … Dicționar Român
parabolă — PARÁBOLĂ1, parabole, s.f. Curbă plană care reprezintă locul geometric al punctelor din plan egal depărtate de un punct fix, numit focar, şi de o dreaptă fixă, numită directoare. – Din fr. parabole, lat. parabola. Trimis de valeriu, 03.02.2004.… … Dicționar Român
podară — PODÁRĂ, podare, s.f. Locul geometric al picioarelor perpendicularelor coborâte dintr un punct dat pe tangentele la o curbă sau pe planele tangente la o suprafaţă. – Din fr. podaire. Trimis de oprocopiuc, 28.03.2004. Sursa: DEX 98 podáră s. f.,… … Dicționar Român