- coagula
- COAGULÁ, coagulez, vb. I. refl. (Despre lichide şi substanţe coloidale) A se închega. ♦ tranz. A face să se închege. [pr.: co-a-] – Din fr. coaguler, lat. coagulare.Trimis de hai, 03.06.2004. Sursa: DEX '98COAGULÁ vb. 1. v. închega. 2. v. prinde. 3. v. slei.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimecoagulá vb. (sil. co-a-), ind. prez. 1 sg. coaguléz, 3 sg. şi pl. coaguleázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA COAGUL//Á coagulaéz tranz. A face să se coaguleze. /<fr. coaguler, lat. coagulareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXA SE COAGUL//Á se coagulaeáză intranz. (despre substanţe organice lichide) A căpăta un grad mai mare de densitate (intermediar între starea lichidă şi cea solidă); a se închega; a se conglutina; a se prinde. [Sil. co-a-] /<fr. se coaguler, lat. coagulareTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCOAGULÁ vb. I. tr., refl. A (se) închega, a prinde cheag; a conglutina. [pron. co-a-. / < fr. coaguler, cf. lat. coagulare].Trimis de LauraGellner, 27.03.2006. Sursa: DNCOAGULÁ vb. tr., refl. (despre soluţii coloidale) a (se) transforma în gel; a se închega. (< fr. coaguler, lat. coagulare)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.