ceată

ceată
CEÁTĂ, cete, s.f. 1. Grup (neorganizat) de oameni, adunaţi de obicei în vederea unui scop comun. ♦ (Urmat de determinări) Grămadă de animale (de acelaşi fel). 2. (În evul mediu, în Ţara Românească şi în Moldova) Grup de organizare specială, militară şi fiscală, alcătuit din subalternii de la sate ai dregătorilor domneşti; pâlc (2), stol (2); trupă înarmată şi organizată. – Din sl. četa.
Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX '98

CEÁTĂ s. 1. bandă, buluc, cârd, droaie, gloată, grămadă, grup, mulţime, pâlc, stol, (pop.) crilă, liotă, (reg.) canara, ciurdă, mişină, (Olt. şi Transilv.) ciopor, (Olt. şi Ban.) clapie, (înv.) cin, tacâm. (O ceată de copii.) 2. ceată primitivă v. hoardă. 3. v. buluc. 4. v. tabără.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

CEÁTĂ s. v. cin, tagmă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ceátă s. f., g.-d. art. cétei; pl. céte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CEÁTĂ céte f. 1) Grup (mare) de oameni care urmăresc acelaşi scop. O ceată de copii. 2) (în evul mediu) Unitate militară cu efectiv redus; pâlc. [G.-D. cetei; Sil. cea-tă] /<sl. ţeta
Trimis de siveco, 19.10.2006. Sursa: NODEX

ceátă (céte), s.f.1. Corporaţie, breaslă. – 2. În vechea organizare militară, trupă a unui singur nobil, a unui oraş sau a unei mănăstiri, companie, unitate. – 3. Trupă, companie, detaşament. – 4. Totalitatea servilor aparţinînd aceluiaşi stăpîn. – 5. Bandă, grup de răufăcători supuşi aceluiaşi şef. – 6. Grupare, asociere de persoane care au caractere şi interese comune. – 7. Mulţime. – Mr., megl. ţeată. sl. četa "breaslă" (Miklosich, Fremdw., 82; Lexicon, 1113; Cihac, II, 47; Meyer 446; Conev 36; DAR); cf. rus. četa "pereche", pol. czata, mag. csata "ceartă", rut. čáta "companie", alb. tšetë. DAR presupune că termenul sl. a venit în contact cu un der. rom. al lat. coetus, cu care a ajuns să se confunde. – Der. cetaş, s.m. (soldat, stegar, tovarăş; ortac; şef, căpetenie); înceti, vb. (a se asocia, a se forma o companie, a egala).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • ceaţă — CEÁŢĂ, ceţuri, s.f. 1. Particule de apă rezultate din vaporizarea apei de pe pământ, aflate în suspensie în atmosferă, la suprafaţa solului, şi care îngreuiază vizibilitatea; negură, pâclă. 2. (impr.) Aburii care se condensează pe o sticlă, pe o… …   Dicționar Român

  • ceata — s. f. 1.  [Informal] Boa ceia. 2. Ceia abundante …   Dicionário da Língua Portuguesa

  • ceátã — s. f., g. d. art. cétei; pl. céte …   Romanian orthography

  • ceáţã — s. f., g. d. art. céţii; pl. céţuri …   Romanian orthography

  • Mircea Florian (musician) — Mircea Florian Also known as Florian din Transilvania M. A. N. Florian FloriMan Born December 5, 1949 (1949 12 05) (age 61) Satu Mare, Romania Genres Folk revival, f …   Wikipedia

  • ceţos — CEŢÓS, OÁSĂ, ceţoşi, oase, adj. Cu ceaţă, plin de ceaţă, întunecat de ceaţă. – Ceaţă + suf. os. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Ceţos ≠ limpede, clar, lămurit Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  CEŢÓS adj. (met.)… …   Dicționar Român

  • bandă — BÁNDĂ1, bande, s.f. 1. Ceată, grup de răufăcători care acţionează sub conducerea unui şef. ♦ (Glumeţ) Grup de prieteni. 2. (înv.) Ceată de soldaţi aflaţi sub aceeaşi bandieră. 3. Trupă de muzicanţi, fanfară, taraf de lăutari. – Din fr. bande,… …   Dicționar Român

  • negură — NÉGURĂ, neguri, s.f. 1. Ceaţă densă care se formează îndeosebi dimineaţa şi seara, reducând mult vizibilitatea; negureală. ♦ Întuneric, beznă; obscuritate. 2. fig. (Rar) Mulţime, cantitate, număr mare, imens de fiinţe sau de lucruri. O negură de… …   Dicționar Român

  • smog — s.n. Ceaţă deasă, amestecată cu fum şi cu praf industrial, formată în regiunile industrializate sau în marile oraşe, cu efecte dăunătoare asupra sănătăţii populaţiei. – Din engl. smog. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98  smog s. n.… …   Dicționar Român

  • bură — BÚRĂ s.f. Ploaie măruntă şi deasă (însoţită de ceaţă); burniţă, burniţeală, buroaică, – cf. scr. b u r a. Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98  BÚRĂ s. v. burniţă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  BÚRĂ s. v. chiciură,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”