bănuţel

bănuţel
BĂNUŢÉL, bănuţei, s.m. (bot.) Bănuţ (3). – Bănuţ + suf. -el.
Trimis de paula, 23.05.2002. Sursa: DEX '98

bănuţél s. m., pl. bănuţéi, art. bănuţéii
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • bănuţ — BĂNÚŢ, bănuţi, s.m. 1. Diminutiv al lui ban1; monedă de valoare sau de dimensiune mică. ♦ (La pl.) Bani mulţi. 2. Germenul oului (fecundat). 3. Plantă erbacee cu flori mici şi rotunde, frumos colorate, dispuse în capitule; părăluţă, bănuţel… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”