- ştreang
- ŞTREÁNG, ştreanguri, s.n. 1. Frânghie (din cânepă). ♦ spec. Funie cu care sunt spânzuraţi cei osândiţi la moarte; p. restr. laţul acestei frânghii. ♢ expr. A-şi pune ştreangul de gât = a se spânzura. A pune cuiva ştreangul de gât = a constrânge pe cineva să facă un lucru. 2. Şleau2. – Din germ. Strang.Trimis de LauraGellner, 03.05.2004. Sursa: DEX '98ŞTREANG s. 1. v. laţ. 2. v. spânzurătoare. 3. şleau, trăgătoare, (reg.) ştric. (ştreang la ham.)Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: SinonimeŞTREANG s. v. frânghie, funie.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeştreang s. n., pl. ştreánguriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficŞTREANG ştreanguri n. 1) rar Frânghie făcută, de obicei, din cânepă. ♢ Un ştreang a) o nimica toată; un fleac; b) nimic. 2) Frânghie cu laţ la capăt, care se foloseşte pentru a spânzura osândiţii. ♢ A-şi prinde ştreangul de gât a se sinucide prin spânzurare. Moarte prin ştreang moarte prin spânzurare. Bun de ştreang se spune despre un ticălos. 3) Parte a hamului constând dintr-o funie sau dintr-o curea groasă (mai rar lanţ), care se prinde de orcicul unui vehicul cu tracţiune animală; postoroncă; şleau. /<germ. StrangTrimis de siveco, 31.03.2008. Sursa: NODEXştreáng (-guri), s.n. – 1. Funie, coardă. – 2. Funie de spînzurat. – 3. Frînghie pentru înhămat calul la căruţă. – 4. (arg.) Cravată. – Megl. ştrang. germ. Strang, prin intermediul sl., cf. sb. stranjga, ca şi sp. estrenque, it. stringa (Cihac, II, 394). – Der. directă din germ. (Borcea 212) sau prin intermediul mag. istráng (Tiktin; Candrea; Gáldi, Dict., 196) este mai puţin probabilă, avînd în vedere megl. Der. ştrengar, s.m. (înv., zburdalnic, poznaş; vagabond, haimana), mai înainte cu sensul "bun de pus în furci", cf. spînzurat (pentru formă, cf. it. stringaio, roman. strengaro "sforar"); ştrengări, vb. (a se ţine de pozne, a hoinări); ştrengărie, s.f. (poznă, năzbîtie); ştrengăresc, adj. (de ştrengar); ştrengăreşte, adv. (ca ştrengarii); ştrengăriţă, s.f. (fată zglobie, poznaşă).Trimis de blaurb, 29.01.2009. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.