reîmpăduri — REÎMPĂDURÍ, reîmpăduresc, vb. IV. tranz. A planta din nou o pădure, a împăduri din nou. – Re1 + împăduri. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 reîmpădurí vb. împăduri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic A… … Dicționar Român
despăduri — DESPĂDURÍ, despăduresc, vb. IV. tranz. A tăia (în mod neraţional) pădurea de pe un anumit teren. ♦ A defrişa. – Des1 + [îm]păduri (împăduri) (după fr. déboiser). Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 A despăduri ≠ a împăduri Trimis de… … Dicționar Român
împădurire — ÎMPĂDURÍRE, împăduriri, s.f. Acţiunea de a împăduri. – v. împăduri. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 împăduríre s. f., g. d. art. împădurírii; pl. împăduríri Trimis de siveco, 10.12.2008. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
defrişa — DEFRIŞÁ, defrişez, vb. I. tranz. A înlătura (prin tăiere sau prin ardere) arborii şi alte plante lemnoase spre a face un teren propriu pentru agricultură, păşunat, construcţii etc. sau pentru a l împăduri din nou; a despăduri. – Din fr. défricher … Dicționar Român
pădure — PĂDÚRE, păduri, s.f. Întindere mare de teren acoperită de copaci; mulţime densă de copaci crescuţi în stare sălbatică, în care predomină una sau mai multe specii, pe lângă care se mai află arbuşti, plante erbacee, muşchi etc., precum şi diferite… … Dicționar Român
împădurit — ÎMPĂDURÍT, Ă, împăduriţi, te, adj. Cu păduri. – v. împăduri. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Împădurit ≠ despădurit Trimis de siveco, 03.12.2007. Sursa: Antonime ÎMPĂDURÍT adj. păduros, (rar) pădurat, păduratic, pădureţ, pădurit … Dicționar Român
