- bolf
- BOLF s. v. bolovan, pietroi.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimebolf (-fe), s.n. – (Trans.) Bloc de piatră, stîncă. Origine incertă. Ar putea fi formaţie regresivă, bazată pe cuvîntul următor, caz în care ar aparţine unei rădăcini este cel de "masă informă şi moale", care nu se potriveşte cu accepţia bolf. S-ar putea presupune un sl. *bolŭvŭ, de unde sl. bolŭvanŭ (‹ rom. bolovan). Fonetismul ar fi normal, cf. vătaf, vîrf. Dificultatea constă în faptul că se admite în general că bolŭvanŭ nu este cuvînt sl., ci de origine persană, cf. bolovan; însă această supoziţie nu este decît o simplă ipoteză. În orice caz, trebuie să le excludem, pentru rom., der din lat. bulbus (Diez, Gramm., I, 26; Koerting, 1637; cf. Densusianu, rom., XXXIII, 275). a. Scriban porneşte de la rut. boljfa "tumoare", care pare a proveni din rom., şi de la bg. bolka "suferinţă" , cu care probabil nu are nici o legătură. Giuglea, Contributions, 12, indică mag. bolha "purice"; şi Drăganu, Dacor., V, 334, mag. golyva "ciupercă, iască".Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.