vicleni

vicleni
VICLENÍ, viclenesc, vb. IV. 1. intranz. şi refl. (înv. şi pop.) A se purta ca un viclean; a unelti (pe ascuns) contra cuiva. 2. tranz. (înv.) A trăda, a înşela. ♦ A ispiti, a iscodi. – Din viclean.
Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

VICLENÍ vb. v. înşela, trăda.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

viclení vb. (sil. -cle-), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. viclenésc, imperf. 3 sg. vicleneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. vicleneáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A VICLEN//Í vicleniésc 1. intranz. înv. A fi viclean; a manifesta viclenie. 2. tranz. (persoane) A face să ia un neadevăr drept adevăr (recurgând la viclenii); a induce în eroare; a amăgi; a înşela; a păcăli; a şmecheri /Din viclean
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • viclean — VICLEÁN, Ă, vicleni, e, adj. (Adesea substantivat) 1. Care se poartă, vorbeşte fără sinceritate, ascunzându şi adevăratele intenţii (reprobabile); făţarnic, ipocrit, perfid; (cu sens atenuat) şiret, şmecher, isteţ. 2. (pop.) Rău, crud,… …   Dicționar Român

  • vicleán — adj. m. (sil. clean), pl. vicléni; f. sg. vicleánã, pl. vicléne …   Romanian orthography

  • asupra — ASÚPRA conj. (Construit cu genitivul) 1. (Local), Peste; deasupra. Se apleacă asupra lui. ♢ expr. A avea (ceva) asupra sa = a purta (ceva) cu sine. A prinde (pe cineva) asupra faptului = a surprinde (pe cineva) în momentul când comite ceva (rău) …   Dicționar Român

  • lăsti — lăstí, lăstésc, vb. IV (reg.) a înşela, a vicleni. Trimis de blaurb, 25.10.2008. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • pisicări — pisicărí, pisicărésc, vb. IV refl. (înv. şi reg.) a se linguşi, a vicleni. Trimis de blaurb, 15.10.2008. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • viclenesc — VICLEN//ÉSC viclenesceáscă (viclenescéşti) Care este caracteristic pentru vicleni; de viclean. /vic lean + suf. viclenescesc Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX …   Dicționar Român

  • viclenie — VICLENÍE, viclenii, s.f. Însuşirea de a fi viclean; faptă, purtare de om viclean; perfidie, ipocrizie, falsitate, vicleşug. ♦ (Cu sens atenuat) Şiretenie, şmecherie, şiretlic; stratagemă. – Viclean + suf. ie. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • înşela — ÎNŞELÁ, înşél, vb. I. I. tranz. (înv.) A pune şaua pe cal, a înşeua. II. 1. tranz. A induce în eroare, a abuza de buna credinţă a cuiva; a amăgi. ♢ expr. A înşela aşteptările = a dezamăgi. ♦ (Despre simţuri, facultăţi psihice) A nu (mai)… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”