toporaş

toporaş
TOPORÁŞ, (1) toporaşe, s.n., (2) toporaşi, s.m. 1. s.n. Diminutiv al lui topor; toporel. 2. s.m. Numele mai multor plante erbacee cu flori albastre-violete, rar roşietice sau albe; viorea (Viola).Topor + suf. -aş.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

TOPORÁŞ s. 1. (pop.) toporel, toporuş. (Un toporaş pentru lemne.) 2. (bot.; Viola odorata; mai ales la pl.) violetă, viorea, (rar) violă, (reg.) călţunaş, cârligel, cocoşel, garoafă, găurea, micsandră, micşunea, nemţoaică, tămâioară, vioară, floare-domnească, flori-mărunte (pl.), flori-mărunţele (pl.), zambilă-de-câmp. 3. (bot.; Viola alpina; mai ales la pl.) viorea, viorică, (reg.) micşunea-de-munte.
Trimis de siveco, 22.03.2006. Sursa: Sinonime

TOPORÁŞ s. v. căldăruşă, tămâioară.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

toporáş (plantă) s. m., pl. toporáşi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

toporáş (unealtă) s. n., pl. toporáşe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

TOPORÁŞ toporaşi m. Plantă erbacee cu frunze în formă de inimă şi cu flori albastre-violete, plăcut mirositoare. /topor + suf. toporaşaş
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • toporáş — I. (plantã) s. m., pl. toporáşi II. (unealtã) s. n., pl. toporáşe …   Romanian orthography

  • violă — VIÓLĂ1, viole, s.f. Instrument muzical cu coarde, mai mare decât vioara, acordat cu o cvintă mai jos decât vioara şi având sunete mai grave decât aceasta; alto. [pr.: vi o ] – Din it. viola, fr. viole. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98  …   Dicționar Român

  • tămâioară — TĂMÂIOÁRĂ, tămâioare, s.f. Numele a două plante erbacee din familia violaceelor: a) plantă mică cu flori mari ale căror petale sunt împestriţate cu pete purpurii (Viola jooi); b) toporaş. – Tămâie + suf. ioară. Trimis de claudia, 13.09.2007.… …   Dicționar Român

  • viorea — VIORÉA, ÍCĂ, viorele, s.f. (bot.) 1. Toporaş. 2. Plantă erbacee din familia liliaceelor, din al cărei bulb cresc două trei frunze lunguieţe şi o tulpină care poartă flori albastre, roz sau albe (Scilla bifolia). [pr.: vi o ] – Vioară2 + suf. ea,… …   Dicționar Român

  • micşunea — MICŞUNEÁ, micşunele, s.f. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu flori parfumate, galbene aurii, cultivată ca plantă ornamentală (Cheiranthus cheiri). ♢ expr. Când va face plopul mere şi răchita micşunele = niciodată. ♦ (pop.) Micsandră.… …   Dicționar Român

  • toporel — TOPORÉL, toporele, s.n. (Rar) Toporaş (1). – Topor + suf. el. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  TOPORÉL s. v. toporaş. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  toporél s. n., pl. toporéle …   Dicționar Român

  • vioară — VIOÁRĂ1, vioare, adj. (pop.; despre ape curgătoare) Limpede, cristalin, clar. ♢ (Substantivat) Limpede (sau curat) vioară sau ca (sau cum e) vioara = foarte limpede, ca lacrima. [pr.: vi oa ] – Probabil lat. *vivula (< vivus). Trimis de RACAI …   Dicționar Român

  • cocoşel — COCOŞÉL, cocoşei, s.m. 1. Diminutiv al lui cocoş (I). ♢ Compus: cocoşel de câmp = plantă erbacee cu flori roşii cărămizii; ruscuţă (Adonis aestivalis). 2. (fam.) Monedă franceză de aur (în valoare de 20 de franci) pe care este gravat un cocoş… …   Dicționar Român

  • câmp — CÂMP, câmpuri, s.n. şi (1, astăzi mai ales în expr.) câmpi, s.m. 1. Întindere vastă de pământ fără accidente însemnate de teren; şes, câmpie; spec. întindere de pământ cultivată, semănată; totalitatea ogoarelor din jurul unei comune. ♢ Munca… …   Dicționar Român

  • cârligel — CÂRLIGÉL, cârligele, s.n. Diminutiv al lui cârlig; cârligaş. – Cârlig + suf. el. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CÂRLIGÉL s. cârligaş. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  CÂRLIGÉL s. v. croşetă, igliţă, răculeţ, toporaş …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”